vineri, 28 septembrie 2012

Ellen~Fata macelarita~


Bulucul de elevi ieşi numaidecât pe poarta şcolii, lăsând în urmă o linişte cerească. Ellen şi Logan rămaseră singuri, în sfârşit, lângă imitaţia unei statuete a unui scriitor.
- De ce ai de gând să faci asta? Îl întrebă Ellen privind în jos şi oriunde altundeva, numai în ochii lui nu.
- Nu mai simt la fel, spuse calm, reuşind să-şi reţină vreo două lacrimi mult prea grele.
Lui Ellen i se îngreuna inima, auzind aceste cuvinte. Simţea o durere imensă, ca şi cum cineva i-ar apăsa pe inimă cu o forţă incredibil de mare, astfel încât inima să i se oprească. Răspunsul ei veni imediat, doar ca să umple o pauză în care ar putea să plângă în hohote.
- Bine.
- Adio! Chiar dacă aş vrea să îţi spun doar "pe curând, iubito". Fac asta, deşi nu sunt pregătit...
- Adio... Repetă ea, fără tragere de inimă.
Logan îi plasă un sărut lung pe obraz, în care îşi puse toată dragostea simţită. Acesta auzi un suspin dureros pentru amândoi, apoi, din câţiva paşi mărunţi, reuşi să plece.
Ellen îşi susţinu picioarele în loc, nevrând parcă să plece din ultimul loc în care au fost doar ei doi. Lacrimile i se rostogoleau pe chip; îşi duse palma pe obrazul rece sărutat şi un zâmbet trist i se aşternu pe chipul de copilă. Simţi un miros înţepător, identificându-l ca fiind camfor.
Tatăl ei era medic şi când era mică o duse într-o zi la spital şi o învăţa anumite denumiri ale unor substanţe şi medicamente.
Bărbatul o luă în braţe, după ce leşină ca o cârpă şi o aruncă practic în maşină. Când ajunse în centrul unei păduri, o târâ pe fată la malul unui rău din apropiere. Ellen zăcând pe iarba umedă, nu avea nici o putere de împotrivire. Mâinile acestui individ luă ghiozdanul fetei şi îl aruncă pe focul făcut de cum au venit. Bretelele rochiţei se rupeau instantaneu sub degetele dibace ale tipului. Îi mâgânie gâtul lung şi îi sărută buzele moi şi cărnoase. Scapă un oftat, gândind că se va distra pe cinste.
Continuând cu sărutări prelungi, lingându-i pielea, îi dă cu uşurinţă jos rochiţa de vară, Ellen rămânând dar în lenjeria intimă. Individul îşi dă tricoul şi pantalonii jos, în timp ce cu mâinile îi cercetă trupul de 17 ani al Ellenei. Îi linge sfârcurile prin dantela sutienului, îi muşca sânii cruzi, apoi coboară în locul intim. Jocul continuă, până când o penetrează. Aceasta îşi recuperează cu uşurinţă cunoştinţă, ţipând ca din gură de şarpe când îl vede pe acel bărbat deasupra ei. Plânge, suspină, îşi doreşte să moară; numai să nu mai vadă acest vis urât, acest coşmar chiar cu ochii ei, simţind pe propria-i piele cum i se fură inocenţa şi naivitatea a 17 ani. O sărută cu forţa, se împinge cu ardoare în ea, făcând-o să se simtă scârbită şi o durere în stomac venindu-i imediat. Avea greaţă, avea să vomite curând...
După ce îşi termină treaba, îi leagă un căluş la gură. Se duce la maşină, luând un cuţit de vânătoare, întorcându-se la fată. Aceasta se agită, făcându-şi răni, la mâini, unde avea legăturile strânse puternic. Acesta se îndreptă de ea, luând-o de braţ. O aruncă pe un scaun învechit şi cu pete de sânge şi îşi aşeză genunchiul peste picioarele ei. Cu o mână îi ţinu mâinile strâns, iar cu cealaltă îi sfâşie gâtul fragil, ţâşnind sânge. Capul se deplasa automat de pe umerii fetei, lăsând un mic sunet de durere să iasă, apoi căzu pe pământ. Trupul vibra la venirea sângelui în sus, la presiunea la care fusese supus.
După ce îi spala capul şi restul sângelui în râul de lângă ei, îl băga într-o geantă de voiaj frigorifică. La fel făcu şi cu încheieturiile mâinilor, braţele, picioarele şi trupul firav al fetei. Acum, Ellen, era bucăţele făcută, într-o geantă frigorifică a unui violator pedofil.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu